Viața-i prea scurtă să stai după paravan, așa că io m-am plămădit unde o fost iarba mai groasă și umbra mai mare, de la condus camioane, la airsoft prin pădure, la împărțit ciomage pe frontieră. Și stând așa, într-o seară cu băieții la bujie, zice unu’: ,,Da’ scrie-le și tu undeva, că-i păcat de ele”, așa că le-am scris. Nu-s epifanii universale, nici sfaturi academice, ci pur și simplu povești de viața, de citit când te plictisești de dat scroll pe Facebook.

Iar dacă te mai scot din rutină și te ajută cu ceva, atunci tot is bune scrise.

Și pentru că ,,ori ne futem, ori ne cântărim, da’ de pulă nu ne batem joc’’, dacă ai o întrebare sau vrei să-mi transmiți ceva, bagă un mail și-ți răspund la vreme bună.

P.S. Carne am destulă în frigider, așa că mai bine povestim la un pahar de horincă decât să ne-o ardem pe negativ.